Colonul iritabil, cunoscut și sub denumirea de sindrom de intestin iritabil (SII), este o afecțiune frecvent întâlnită care afectează sistemul digestiv. Se estimează că între 10% și 20% din populația generală suferă de intestin iritabil (Wald, 2019), ceea ce îl face una dintre cele mai comune probleme de sănătate digestivă.
De fapt, sindromul de colon iritabil (SCI) este a doua cauză de absenteism de la locul de muncă, după infecțiile respiratorii, și are o prevalență mai mare la femei decât la bărbați.
Rolul colonului în organismul uman
Colonul, sau intestinul gros, joacă un rol esențial în sistemul digestiv, finalizând procesul de digestie prin absorbția apei și sărurilor minerale din resturile alimentare neabsorbite în intestinul subțire. Aceste resturi lichide sunt transformate în material solid, pregătit pentru eliminare prin scaun.
În timpul digestiei, alimentele sunt mestecate în gură, transformate în lichid în stomac și absorbite în mare parte în intestinul subțire. Ce rămâne ajunge în colon, unde apa este absorbită, iar bacteriile descompun resturile rămase. Acestea sunt apoi depozitate în rect până la eliminare.
Funcționarea corectă a colonului este necesară pentru prevenirea problemelor precum balonarea, gazele, durerile abdominale, constipația și diareea.
Ce este colonul iritabil?
Sindromul de colon iritabil este o afecțiune funcțională a sistemului gastrointestinal, influențată de factori interni și externi. Până în prezent, nu a fost identificată o cauză organică sau anorganică specifică, astfel că s-au formulat mai multe ipoteze despre rolul factorilor genetici, neuronali, microbieni, imunologici sau de mediu în dezvoltarea colonului iritabil.
Simptomele tipice ale sindromului de intestin iritabil includ dureri abdominale și modificări în frecvența sau consistența scaunului, ceea ce duce la constipație și/sau diaree. Aceste simptome pot fi atât de debilitante, încât problemele la colon devin un motiv major pentru vizitele la medicul de familie.
Pe lângă suferința fizică, are un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților, ducând la absenteism de la muncă, scăderea productivității economice și probleme psihologice, cum ar fi riscul crescut de depresie și idei suicidare (Fichna, 2020).
Deși SII nu pune viața în pericol, este o problemă care poate persista pe toată durata vieții, devenind frustrant pentru pacienți să trăiască periodic cu aceste simptome. Cu toate că nu există un tratament curativ, modificările în dietă, gestionarea stresului și anumite medicamente pot ajuta la controlul simptomelor, îmbunătățind astfel calitatea vieții.
Simptomele sindromului de colon iritabil
Simptomele unui colon iritabil tind să apară și să dispară în timp, și pot persista de la câteva zile până la săptămâni sau chiar luni:
- durere abdominală – variază de la dureri ușoare la severe și este adesea descrisă ca o crampă sau o durere difuză care se ameliorează după eliminarea scaunului;
- balonare – senzația de abdomen umflat, adesea însoțită de disconfort;
- crampe abdominale – sub forma contracțiilor dureroase ale mușchilor din abdomen;
- borborisme – zgomote intestinale, adesea percepute ca „bolboroseli” în abdomen;
- diaree – scaune moi sau lichide, adesea însoțite de o nevoie urgentă de a merge la toaletă;
- constipație sau incontinență fecală;
- eliminare excesivă de gaze;
- stare generală modificată – o stare de disconfort general, adesea asociată cu oboseală și lipsă de energie;
- senzație de greață;
- eliminarea de mucus prin scaun;
- dureri de spate;
- probleme urinare – nevoia de a urina frecvent, urgență urinară sau senzația de evacuare incompletă a vezicii.
Complicațiile colonului iritabil
Complicațiile colonului iritabil pot afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane. Una dintre complicațiile fizice directe este dezvoltarea hemoroizilor, care poate apărea ca urmare a constipației cronice sau a diareei.
În plus, colonul iritabil este asociat cu o calitate mai scăzută a vieții și cu dezvoltarea depresiei sau anxietății (Mayo Clinic, 2023).
Cauzele și factorii declanșatori ai colonului iritabil
Cauza exactă a colonului iritabil nu este complet înțeleasă, însă este evidentă legătura dintre consumul anumitor alimente și înrăutățirea simptomelor, fie din cauza distensiei aparatului digestiv, fie ca o consecință a digestiei realizate de o floră intestinală modificată.
Iată care sunt principalii factori declanșatori ai colonului iritabil:
- mișcarea prea rapidă sau prea lentă a alimentelor prin intestin;
- Sistemul nervos al plexului mienteric hipersensibil din peretele intestinal;
- stresul poate fi factor declanșator al sindromului de colon iritabil pe fond nervos, dar poate fi și o consecință a simptomelor;
- existența unui istoric familial de colon iritabil poate crește riscul de a dezvolta această afecțiune;
- infecții gastrointestinale severe (dacă intestinul iritabil apare după o infecție intestinală severă, vorbim despre sindrom de colon iritabil post-infecțios).
Diagnosticul sindromului de colon iritabil
Ca medic gastroenterolog întâlnesc zilnic la consultații pacienți cu simptome sugestive pentru diagnosticul de sindrom de colon iritabil. Deoarece nu există un test specific pentru confirmarea colonului iritabil, diagnosticul se bazează în principal pe o anamneză detaliată și pe excluderea altor afecțiuni posibile.
În cadrul consultației, discut cu pacienții despre istoricul lor medical, despre tipul și frecvența simptomelor și despre orice factori declanșatori, cum ar fi anumite alimente sau stresul. Pe baza acestor informații și a criteriilor de diagnostic recunoscute (Roma IV), stabilesc diagnosticul și elaborăm împreună un plan de tratament personalizat, care poate include consiliere privind partea de dietă, esențială în această patologie.
Vizita la medic
Așadar, iată la ce te poți aștepta în timpul vizitei la medicul gastroenterolog pentru evaluarea sindromului de colon iritabil:
- anamneza detaliată, în decursul căreia vom discuta despre simptome, inclusiv tipul, frecvența și durata acestora, și vom stabili dacă acestea apar după consumul anumitor alimente sau în perioade de stres;
- examinarea fizică;
- identificarea semnalelor de alarmă, precum pierderea inexplicabilă în greutate sângerările rectale, anemia, pentru a exclude afecțiunile mai grave;
- testele suplimentare, precum analizele de sânge pentru a verifica prezența bolii celiace sau a altor probleme de sănătate, testele de intoleranță la gluten ori lactoză, analiza scaunului, colonoscopia și, în final, un test de microbiom intestinal 360GI;
- stabilirea diagnosticului pe baza criteriilor Roma IV.
Criteriile de diagnosticare a colonului iritabil
Diagnosticul colonului iritabil se bazează pe criterii bine stabilite, în prezent fiind utilizate criteriile Roma IV, care se axează pe raportarea simptomelor de către pacient. Acestea definesc SII prin prezența durerii abdominale recurente, care apare în medie cel puțin o zi pe săptămână în ultimele trei luni, asociată cu cel puțin două dintre următoarele:
- legătura cu defecația;
- modificarea frecvenței scaunului;
- modificarea formei scaunului.
Simptomele trebuie să fie prezente de cel puțin șase luni pentru confirmarea diagnosticului de sindrom de colon iritabil.
În scopul tratamentului, criteriile Roma IV clasifică sindromul de intestin iritabil în patru tipuri, în funcție de simptome: predominant cu constipație, predominant cu diaree, mixt sau neclasificat.
Tratamentul sindromului de intestin iritabil
Tratamentul pentru colon iritabil este personalizat și se concentrează pe ameliorarea simptomelor și a disconfortului abdominal (durerea sau balonarea), restabilirea tranzitului normal al tractului digestiv și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Mai jos regăsești principalele remedii pentru colonul iritabil.
1. Modificări dietetice și ale stilului de viață
- Dieta cu conținut scăzut de FODMAP
Este prima recomandare pentru pacienții cu colon bolnav, pentru un mai bun control al simptomelor.
FODMAP-urile sunt carbohidrați simpli sau cu lanț scurt, găsiți în alimentele de origine vegetală. Acești carbohidrați sunt fermentabili și sunt absorbiți slab în intestin, ceea ce poate duce la atragerea apei în intestin și la diaree. Când nu sunt digerați complet, FODMAP-urile ajung în intestinul gros, unde bacteriile intestinale le fermentează, producând gaze și alte subproduse.
În cazul persoanelor cu microbiom intestinal afectat, cum ar fi cele cu sindrom de intestin iritabil, acest lucru poate cauza probleme digestive, precum balonare, disconfort și diaree.
Există cinci categorii de FODMAP-uri, iar persoanele cu sensibilitate alimentară ar trebui să fie atente la acestea:
- lactoza (din produse lactate);
- fructoza (din fructe și legume);
- fructanii (din cereale cu gluten și anumite legume);
- galacto-oligozaharidele (din leguminoase);
- poliolii (din îndulcitori artificiali și anumite fructe și legume).
Deși FODMAP-urile pot provoca simptome digestive, ele sunt și prebiotice importante pentru microbiomul intestinal. Restricția pe termen lung a acestor alimente poate reduce bacteriile benefice și poate duce la deficiențe de nutrienți, de aceea dieta FODMAP ar trebui să fie temporară și urmată de reintroducerea treptată a alimentelor pentru a menține diversitatea și sănătatea intestinului.
Totuși, pentru că FODMAP-urile se găsesc în multe alimente, regimul poate fi dificil de urmat, motiv pentru care colaborarea între gastroenterolog și nutriționist este esențială. Este important să începi cu cantități mici și să le crești treptat, similar unui program de antrenament pentru intestin.
Creșterea aportului de fibre
Un alt remediu pentru colonul iritabil este consumul a aproximativ 30 de grame de fibre vegetale pe zi, pentru a stimula motilitatea intestinală prin creșterea bolului fecal.
Gestionarea stresului
Majoritatea persoanelor cu sindrom de intestin iritabil experimentează simptome mai grave sau mai frecvente în perioadele de stres crescut. Cu toate acestea, deși stresul poate agrava simptomele, el nu le cauzează.
Exerciții fizice regulate
În cadrul tratamentului pentru colon iritabil se mai recomandă tehnici de relaxare și exerciții fizice regulate pentru reglarea tranzitului intestinal și ameliorarea stresului.
2. Medicamente:
- antispastice pentru a reduce crampele și durerile abdominale prin relaxarea mușchilor intestinali;
- laxative pentru a ajuta la reglarea tranzitului intestinal;
- antimeteorism pentru a reduce balonarea și disconfortul abdominal;
- antidepresive, în cazurile refractare la alte forme de terapie, pentru a reduce semnalele nervoase dintre intestin și creier, ceea ce poate ameliora simptomele digestive;
- probiotice și prebiotice pentru a susține echilibrul microbiomului intestinal și pentru a reduce simptomele gastrointestinale.
Probioticele sunt printre cele mai bune opțiuni pentru ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil, fiind susținute de studii clinice (Quigley, 2018). Acestea pot influența pozitiv semnalizarea intestin-creier, motilitatea, senzația viscerală și răspunsurile inflamatorii, deși mecanismele exacte prin care acționează nu sunt pe deplin înțelese. Probioticele, alături de antibioticul rifaximin, au demonstrat eficiență în reducerea simptomelor principale ale colonului iritabil.
3. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT):
Este o formă de terapie prin discuție care ajută la gestionarea problemelor prin modificarea tiparelor de gândire și comportament și se recomandă pacienților care nu răspund la alte forme de tratament.
De multe ori, tratamentul pentru colon iritabil implică o combinație de dietă, medicamente și terapie psihologică, în funcție de simptomele specifice și răspunsul pacientului la tratament.
Aceste abordări terapeutice sunt adaptate nevoilor fiecărui pacient, cu scopul de a controla simptomele și de a îmbunătăți calitatea vieții.
Prevenirea și gestionarea sindromului de intestin iritabil
Deoarece nu are o cauză cunoscută, nu poți preveni instalarea sindromului de intestin iritabil, dar poți preîntâmpina și gestiona simptomele acestuia. Iată o serie de recomandări în acest sens, însă nu uita că afecțiunea se manifestă diferit la fiecare.
- Evită alimentele precum pâinea și cerealele din grâu rafinat, alimentele procesate, cafeaua, băuturile carbogazoase și produsele lactate. În schimb, crește treptat aportul de fibre din surse precum pâinea integrală, leguminoasele, fructele și legumele. Consumă apă suficientă zilnic și încearcă semințele de in măcinate.
- Evită alimentele cu prea multe fibre insolubile, ciocolată, alcool, cafeină și lactate dacă ai intoleranță la lactoză. Consumă fibre solubile din cereale integrale, orez brun și paste integrale. Mănâncă porții mici, evită combinațiile de alimente la temperaturi extreme și bea apă între mese.
- Stresul poate agrava simptomele colonului iritabil. Adoptă obiceiuri sănătoase, cum ar fi o dietă echilibrată, exerciții regulate și somn suficient. Practică tehnici de relaxare, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau biofeedback-ul, și discută cu cei apropiați despre afecțiunea ta.
- Unele medicamente, cum ar fi antibioticele și anumite antidepresive, pot declanșa simptomele colonului iritat. Discută cu medicul tău despre opțiuni care să nu agraveze simptomele și ajustează tratamentul în consecință.
- Femeile cu colonul iritabil pot avea simptome mai severe în timpul menstruației. Discută cu medicul despre opțiuni disponibile.
- Evită să mănânci în timp ce lucrezi sau conduci, mănâncă încet și nu mesteca gumă.
Aceste măsuri (Cassoobhoy, 2004) te pot ajuta să minimizezi simptomele și să îmbunătățești calitatea vieții.
Sindromul de colon iritabil este o afecțiune cronică, ceea ce înseamnă că poate dura mulți ani sau chiar pe tot parcursul vieții. Simptomele pot varia în intensitate, iar episoadele acute pot dura de la câteva ore până la câteva săptămâni. Deși nu există un remediu definitiv, un management adecvat al dietei, stresului și, dacă este necesar, cu tratament medical, poate ajuta la controlul simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
Întrebări frecvente
Care sunt alimentele permise în dieta FODMAP?
Poți primi o listă personalizată de alimente permise în dieta lov FODMAP de la medicul tău nutriționist, însă, orientativ, îți poți baza meniul pe:
- carne slabă, precum vițel, pui, pește;
- legume verzi, crude sau gătite, precum spanacul, vinetele și ardeiul;
- pâine integrală neagră sau de secară;
- ouă fierte tari;
- fulgii de ovăz la micul dejun;
- lapte de migdale;
- brânzeturi uscate, care au un conținut scăzut de lactoză.
Această dietă trebuie personalizată pentru fiecare pacient, iar colaborarea cu un gastroenterolog și un nutriționist este esențială pentru a asigura respectarea corectă și eficientă a regimului FODMAP.
Care sunt alimentele de evitat în dieta săracă în FODMAP?
Alimentele care declanșează simptomele SCI pot varia de la persoană la persoană, dar este de preferat să le eviți pe cele de mai jos:
- fructe precum mere, caise, cirese, mure mangao, pepene verde, prune;
- legume precum anghinare, broccoli, mazare, linte, fasole, usturoi, varza de Bruxelles;
- lapte, înghețată și brânză albă, sorbitol, manitol și sirop de porumb bogat in fructoza.
În dieta low FODMAP, pentru colonul iritabil nu este recomandată mierea din cauza conținutului ridicat de fructoză (Ajmera, 2021). Cafeaua poate fi consumată de unele persoane cu colon iritabil, în cantități mici, la fel și bananele.
Cât ar trebui ținută dieta FODMAP?
Dieta low FODMAP este o dietă de eliminare în trei etape care ajută la identificarea alimentelor care declanșează simptomele digestive.
În prima etapă, elimini alimentele bogate în FODMAP timp de două până la șase săptămâni pentru a reduce simptomele și, dacă este cazul, pentru a scădea nivelul bacteriilor intestinale anormal de ridicate.
În a doua etapă, reintroduci treptat aceste alimente, unul câte unul, la fiecare trei zile, pentru a observa care dintre ele provoacă simptome.
În ultima etapă, după ce ai identificat alimentele problematice, le poți evita sau limita, continuând să te bucuri de restul alimentelor fără griji (Veloso, 2023).
Bibliografie
Ajmera, R. (2021, July 28). Does Honey Relieve Symptoms of Irritable Bowel Syndrome? Healthline; Healthline Media. https://www.healthline.com/nutrition/honey-for-ibs
Card, T., Canavan, C., & West, J. (2014). The epidemiology of irritable bowel syndrome. Clinical Epidemiology, 6(6), 71–80. https://doi.org/10.2147/clep.s40245
Cassoobhoy, A. (2004, May 12). IBS Triggers and How to Avoid Them. WebMD; WebMD. https://www.webmd.com/ibs/ibs-triggers-prevention-strategies
Fichna, J. (2020). Comprehensive overview of irritable bowel syndrome clinical and basic science. Academic Press.
Gillette, H. (2024, March 11). How Does Coffee Affect Irritable Bowel Syndrome? Healthline; Healthline Media. https://www.healthline.com/health/ibs/ibs-and-coffee#should-you-avoid-coffee
Mayo Clinic. (2023, May 12). Irritable bowel syndrome – Symptoms and causes. Mayo Clinic. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/irritable-bowel-syndrome/symptoms-causes/syc-20360016
Quigley, E. (2018). The Gut-Brain Axis and the Microbiome: Clues to Pathophysiology and Opportunities for Novel Management Strategies in Irritable Bowel Syndrome (IBS). Journal of Clinical Medicine, 7(1), 6. https://doi.org/10.3390/jcm7010006
Veloso, H. (2023). FODMAP Diet: What You Need to Know. Www.hopkinsmedicine.org. https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/fodmap-diet-what-you-need-to-know
Wald, A. (2019). UpToDate. Uptodate.com. https://www.uptodate.com/contents/irritable-bowel-syndrome-beyond-the-basics
Warwick, K. (2021, May 21). Do Bananas Suit a Low FODMAP Diet? Healthline. https://www.healthline.com/nutrition/banana-fodmap
