microbiomul
  • 5
  • 0

Interesul pentru sănătatea digestivă a crescut semnificativ în ultimii ani, mai ales în mediul online, iar accentul s-a mutat de la „ce mâncăm” la cum alimentele pe care le consumăm influențează microbiota intestinală. Microbiomul reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin, iar echilibrul acestora este strâns legat de imunitate, metabolism, absorbția nutrienților și chiar de reglarea stării de spirit.

Astfel, fibrele alimentare au devenit un element central în nutriția bazată pe dovezi, datorită impactului lor direct asupra compoziției și funcției microbiotei. Deși adesea reduse la ideea de „ajută tranzitul”, fibrele posedă un rol metabolic mult mai complex, care merită înțeles în profunzime.

Ce sunt fibrele alimentare și cum interacționează cu microbiota?

Fibrele sunt componente ale plantelor pe care enzimele digestive umane nu le pot descompune. Ajunse în colon, ele devin substrat fermentabil pentru bacteriile benefice, în special pentru cele care produc acizi grași cu lanț scurt (SCFA), precum butiratul, propionatul și acetatul.

Acizii grași cu lanț scurt au efecte biologice importante:

  • susțin energia colonocitelor și integritatea mucoasei intestinale,
  • modulează răspunsul inflamator,
  • influențează sensibilitatea celulară la insulină și metabolismul glucidic,
  • reglează axa intestin–creier prin intermediul nervului vag.

Studiile arată că populațiile cu aport ridicat și variat de fibre prezintă o diversitate microbiană mai mare, un marker asociat cu sănătatea digestivă și longevitatea.

Tipuri de fibre și rolurile lor diferite în organism

Nu toate fibrele sunt la fel, iar diferența dintre ele influențează modul în care acestea acționează asupra microbiomului. Fibrele solubile, precum cele din ovăz, psyllium sau semințe de in, se dizolvă în apă și formează geluri vâscoase. Ele încetinesc absorbția glucidelor, reglează glicemia și sunt fermentate intens, hrănind bacteriile care produc SCFA. Prin acest proces, fibrele solubile contribuie la reducerea inflamației locale și sistemice și la îmbunătățirea consistenței scaunului.

În schimb, fibrele insolubile, prezente în tărâțe sau legume crude, nu se fermentează în aceeași măsură, însă cresc volumul scaunului și stimulează peristaltismul colonic. O alimentație echilibrată ar trebui să combine ambele tipuri, iar proporția lor se ajustează în funcție de simptomele digestive ale pacientului (de exemplu, în balonare severă se începe cu fibre solubile și legume gătite, nu crude).

Fibrele, inflamația intestinală și bariera epitelială

Mucoasa intestinală are rolul de a permite absorbția nutrienților, dar de a împiedica pătrunderea toxinelor și a antigenelor alimentare în circulație. Această funcție de „barieră” depinde de integritatea joncțiunilor strânse dintre celulele epiteliale. În condiții de alimentație săracă în fibre, stres, disbioză sau inflamație cronică, aceste joncțiuni se pot altera, ducând la ceea ce în literatura medicală este descris drept „intestin cu permeabilitate crescută”.

Fibrele fermentabile contribuie la refacerea acestei bariere prin creșterea producției de butirat, care stimulează expresia proteinelor de joncțiune și reduce eliberarea mediatorilor inflamatori precum IL-6 și TNF-α. Astfel, fibrele sunt o componentă terapeutică reală în contextul sindromului de intestin iritabil, bolilor inflamatorii intestinale ușoare și disbiozei.

Cum introducem practic fibrele în alimentație

Creșterea aportului trebuie făcută progresiv, pentru a evita balonarea sau disconfortul abdominal.

Recomandări:

  • 20–30 g fibre/zi pentru adulți, ajustate în funcție de toleranță și nivelul simptomelor digestive,
  • hidratare adecvată (minimum 1,5–2 L/zi),
  • diversitate vegetală: obiectiv minim 20–30 alimente vegetale diferite/săptămână,
  • alegerea cerealelor integrale, leguminoaselor, legumelor gătite și semințelor.

Așadar, discutăm despre un principiu simplu: cu cât alimentația este mai variată, cu atât microbiota este mai diversă.

Concluzie

Fibrele reprezintă un element central în sănătatea digestivă, imunitară și metabolică. Nu sunt un simplu „adjuvant pentru tranzit”, ci o componentă funcțională, cu rol protector și reparator la nivelul microbiomului și al barierei intestinale. Pentru pacienții cu simptome digestive persistente, reintroducerea și ajustarea fibrelor trebuie realizate personalizat, pe baza toleranței, istoricului medical și eventual a evaluării microbiomului. O alimentație corect structurată și variată rămâne cea mai eficientă modalitate de a sprijini sănătatea intestinului pe termen lung.

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *